25 March 2011

Ultimului Patriarh


lui Dan Iordăchescu

Maestro, dă-mi mâna și nu mă lăsa să mă pierd...
Ca vântul de toamnă cu frunzele gem și cred
Că un mâine te-aduce la mine și sper
Ca timpul să-nghețe pe veci dinspre cer...

Și cântă-mi Maestro de dor, cu străbunii într-un glas
Cântă-mi Maestro, ca și când n-ar mai fi ultimul ceas
Iar marea cu vraja ei din amurg să ne culce,
Să dormim mințiți că viața n-ar mai fi dulce...

Maestro, calcă-mi văzduhul cum eu vreau să-l calc
Arhangheli din umbră surâd dansând cu tact
Dar, pe marginea lumii într-un vis îmbrăcat
Demiurgul... te strigă Maestro... cu dor și nesaț...

În Olimp mi te-ntorci și, te pierd... rugăminte...
Să pot să te chem și să te simt lângă mine
Căci nopțile-s lungi și, crepusculul nu mai vine
Când tu, nu ești aici lângă mine... Maestro!

No comments:

Post a Comment

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...